Zalău Ultra Trail începe în:
Zile
Ore
Minute
Secunde
Poienița Aghireș, 18-19 Octombrie 2024
Ediția cu numărul cinci a provocării devenite deja tradiție – modul prin care Cosmin își celebrează an de an ziua de naștere – a adus un format nou și deosebit: Last Man Standing.
Cei care i-au fost alături în edițiile anterioare știau că urmează ceva aparte, dus la extrem. Și nu au fost dezamăgiți.
Evenimentul a avut loc în perioada 18-19 octombrie 2024, în Poienița Aghireș, din Zalău.
S-au adunat alergători pasionați și nu numai, pentru o provocare unică de anduranță și reziliență.
Împreună cu cei mai experimentați și cu ceva kilometri în picioare, s-au alăturat și oameni „obișnuiți” care au prins curaj și care au avut dorința de a descoperi ce înseamnă toată această nebunie.
Participanții au fost provocați nu doar fizic, ci și mental, într-o cursă a voinței, a perseverenței și a auto-depășirii. Atmosfera a fost una prietenoasă, susținută de o comunitate energică.
Pe partea de organizare, de data aceasta, a fost simplu: fiecare își crea colțișorul său, unde avea toate cele necesare.
Traseul nu a fost deloc ușor, însă având alături atâtea fețe cunoscute și bine-voitoare, fiecare buclă a fost precum o nouă poveste, o nouă aventură. Kilometrii s-au adunat în picioare iar satisfacția fiecăruia a crescut de la oră la oră. Ficeare participant a întampinat probleme de diversa natură: dureri de genunchi, crampe, indigestii, oboseala, frig , basiciș; insă fiecare a inghitit in sec si a mai facut asa, cu dureri sau probleme, incă o bucla, fie si ea mai chinuită.
toto slot monperatoto rtp slot monperatoto toto slot situs toto link slot gacor toto slot situs slot toto slot monperatoto situs slot situs slot slot resmi monperatoto situs slot toto slot toto slot slot resmi slot gacor toto slot rtp slot slot terbaik data hk togel hk sumbolama.org reelboycaf.org softorgani.org santiacaf.org ghotive.org situs slot gacor slot thailand situs toto situs toto live draw macau pam4d pam4d pam4d pam4d pam4d live draw sangkarbet situs togel monperatoto acropolisepc.com/wp-content/plugins/wp-mail/notif-attention.php situs slot situs slot slot resmi slot resmi situs toto situs slot situs slot situs slot idikotamagelang.org crowncellars.org idikotapekalongan.org situs slot gacor prediksi sdy syair macau situs togel situs slot gacor situs slot gacor situs slot
Au fost 6,7 kilometri care au spus o poveste. Una de rezistență, de concentrare, de bucurie pură. Traseul? În mare parte trail, cu o bucată de drum forestier pe undeva la mijloc. La aceștia s-au adăugat și 220 m elevație. Ai putea zice că nu prea multă, dar pe intuneric și cu fiecare pas ce s-a adaugat tură de tură, fiecare metru contează și se simte.
Traseul începe într-o urcare ușoară din Poienița Aghireș. Acest start, la o primă impresie, îți dă multă încredere și simți cum te încarcă. E liniștea pădurii, o energie bună de la oamenii din jur și cheful de a lua parte la ceva inedit. Simți că ai putea alerga la nesfârșit. Însă, odată cu lăsarea nopții, scăderea temperaturii și apariția vântului, parcă ai mai bate puțin pasul pe loc și ai prelungi momentele petrecute în zona de start, la căldură și ghemuit pe un scaun. Aici a fost startul dar si finalul. Mintea era cea care dicta dacă mai continuai sau te opreai.
Urmează o urcare prin pădure, nu foarte lungă dacă ar fi să o cataloghezi, însă pentru un traseu de 6.7 km a fost suficientă încât să te încarce puțin. Așa-zisa "Urcare Recunoaștere", ce are 750 m și 110 m elevație. Pe aici, cel mai fain era noaptea. Mai ales după câteva ture, când știai exact cam la ce minut, pe lângă ce copac o să fii. Aproape că puteai să mergi cu ochii închiși. Corpul știa deja ruta bine bătătorită.
Traseul continuă cu o porțiune de coborâre, tot prin pădure. Aici trebuia să fii cu ochii-n patru, atent si calculat la fiecare pas, să nu riști să te accidentezi. Începeai să devii mai relaxat pentru că știai că ai "scăpat" de porțiunea grea din traseu și, parcă-parcă, prindeai curaj. Poate o fi fost de la coborâre, sau poate de la gustarea ce savurat-o din mers, cine stie? Ideea e ca simți. Simți adrenalina, simți curajul si simți chefu. Totul e acolo in tine.
Te lua flama și avântul, însă trebuia să ai grijă să nu îți "obosești" prea tare picioarele.
Apoi vine drumul forestier, ce începea ușor să urce. La primele ture nu părea de speriat, însă cu cât înaintai în "cursă", parcă și pietricelele de pe drum deveneau uneori un obstacol. Asta atâta timp cât le dădeai importanță. Pe aici, la câte o tură, chiar te puteai relaxa, te puteai deconecta pentru câteva minute.
Noaptea a fost spectaculoasă. S-a alergat pe lună plină, cu un cer înstelat. Pe drumul forestier, frontala putea fi pusă deoparte, atât de bine se vedea în intuneric.
Pe ultimii 2 km s-a intrat iar ușor printre copaci sau pe la marginea lor. De data aceasta, pe o porțiune mai alergabilă, dar care îți dădea alte bătăi de cap. Era o zonă mai friguroasă. Vântul nu a fost de partea noastră de această dată și ne-a ținut în priză, să nu cumva să încetinim pasul. Era el cel care ne ținea conectat la fiecare pas sau ne ținea ritmul atunci cand s-au strâns rândurile.
Te bucurai când simțeai că te apropii tot mai tare de așa-zisul finish și observai că îți mai rămâne și puțin timp să te pregătești pentru tura ce urma să vină. Când vedeai luminițele de la poarta de start, deja știai că ai reușit. Erai mândru și pentru câteva clipe nu mai simțeai că te doare ceva. Simțeai poate doar un pic de foame... și de sete.
La finalul fiecărei bucle, în zona de start, te așteptau fețe dragi. Zâmbete. Încurajări. Mâncare. Muzică. Foc. Pături groase și glume bune. Pe scurt, toate cele necesare. Noaptea ne-am încălzit cu pături groase pe noi, în jurul focului. Am avut totul pregătit până la ultimul detaliu pentru a ne satisface toate nevoile. Fiecare și-a adus ce a crezut de cuviință și, dacă cineva a uitat ceva, cu siguranță colegul din stânga sau din dreapta avea să îți sară în ajutor.
Dacă te întrebi dacă a fost greu, aș spune că da, pe alocuri. dar cel mai greu a fost sa accept ca s-a terminat. Daca m-ai întreba dacă a meritat, îți răspund din suflet: fiecare secundă.
Întreaga aventură a durat 20 de ore. Fiind primul an în care s-a organizat acest tip de eveniment, s-a stabilit încă de la început o limită maximă de timp pentru desfășurare.
În formatul său clasic, Last Man Standing nu are o durată prestabilită – cursa continuă până când toți participanții renunță, mai puțin unul.
Acel ultim om rămas în picioare.
A fost o alergare intre prieteni, inte oameni care alearga si oameni care nu alearga dar care au un suflet mare si care si-au dedicat cateva ore pentru a iesi din zona lor de confort si au incerca ceva nou. Nu a fost usor pentru nimeni. Dar nu asta a fost ideea evenimentului. Cine si-a dorit a avut sansa sa isi cunoasca limitele, sa isi descopere slabiciunile si sa isi puna la inaintare tacticile pentru a "supravietui" cat mai mult.
Evenimentul a combinat spiritul sportiv cu celebrarea zilei de naștere a lui Cosmin și totodată strângerea de fonduri pentru o cauza nobilă. Banuții strânși au plecat către Centrul NoRo din Zalău.
Le multumim ca au acceptat sa ne fie alaturi, iar noi ne bucuram ca am pus mana de la mana si am putut ajuta acolo unde e cu adevarat nevoie.
